Ce denumiri pot fi înregistrate ca marcă la OSIM?

Înregistrarea unei mărci la OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) conferă titularului dreptul exclusiv de utilizare a acelei mărci pentru produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată.

Dacă luați în considerare înscrierea la OSIM ca marcă a unei denumiri, iată câteva aspecte pe care trebuie să le cunoașteți!

1. Denumirea trebuie să fie distinctivă – O marcă este distinctivă dacă permite consumatorilor să identifice cu ușurință originea unui produs și să o diferențieze de produsele sau serviciile concurente.
2. Denumirea nu trebuie să inducă în eroare consumatorii cu privire la natura, calitatea sau originea produselor sau serviciilor – De exemplu, nu poate fi înregistrată o denumire care sugerează că un produs este fabricat într-o anumită țară, atunci când, de fapt, acest lucru nu este adevărat.
3. Denumirea nu trebuie să fie necesară – nu trebuie să reprezinte cuvântul care desemnează produsul sau serviciul pentru care este folosit ca marcă – De exemplu, nu se poate alege ca marcă denumirea „Lapte” pentru produsul lapte. Pe de altă parte, anumiţi termeni generici pentru o categorie de produse pot fi protejaţi ca marcă pentru produsele pentru care acea denumire este fantezistă, cum ar fi denumirea „APPLE” pentru produse electronice.
4. Denumirea trebuie să nu fie uzuală – să nu fi dobândit o întrebuințare comună şi generalizată pentru desemnarea produselor respective – În această categorie intră acele mărci care fie datorită succesului comercial deosebit, fie datorită faptului că în limba ţării respective nu există un substantiv comun care să desemneze produsul sau serviciul, determină publicul consumator să utilizeze marca pentru a desemna produsul sau serviciul. Aşa s-a întâmplat cu fostele mărci „Apa de colonie”, „Aragaz”, „Frigidaire”, „Thermos”.
5. Denumirea trebuie să nu fie descriptivă – Se pot alege termeni care evocă anumite calităţi ale produsului sau serviciului, însă aceștia nu trebuie să fie Sunt excluse de la protecție denumirile care servesc la desemnarea speciei sau categoriei produselor sau serviciilor protejate (de ex: vin distilat), a calității (de ex: ciocolată fină, pantofi flexibili), a cantității (de ex: zahăr la 1 kg), a destinaţiei (de ex: pompă de irigare, ruj de buze), a valorii (de ex: detergent la 10 lei), a originii geografice (de ex: unt Dorna, sticlă de Jena) sau a timpului fabricării produsului ori prestării serviciului (de exemplu: vin din 1990).

În decizia Tribunalului de Primă Instanţă în Cauza T-122/01, referitoare la marca ”BEST BUY s-a reţinut: “elementul verbal ”best buy” este lipsit de caracter distinctiv întrucât este compus din cuvinte uzuale ale limbii engleze, indicând consumatorului o relaţie avantajoasă între preţ şi serviciul oferit, fiind astfel evident faptul că publicul îl va percepe ca pe un slogan publicitar laudativ, de natură a convinge consumatorul să achiziţioneze produsul/serviciul, astfel nefiind de natură să îndeplinească funcţia de marcă, respectiv aceea de a identifica originea produselor sau serviciilor pe care se aplică”

Dacă sunteți interesat de înregistrarea unei denumiri ca marcă la OSIM, vă invităm să ne contactați pentru o consultație. Vă vom ghida pas cu pas pentru a proteja interesele dumneavoastră și a evita eventualele complicații!